Scenă incendiară de sex sălbatic

Toate fetele care mă cunosc şi cu care am stat mi-au spus că sunt ciudat, nici n-am cum să le contrazic. Sunt un oltean dat naiba şi din cauza asta una dintre obsesiile mele este să nu pierd timpul, să fac cât mai multe într-o perioadă scurtă de timp, vreau mereu totul şi ofer la rândul meu. Chiar dacă am vobi încontinuu, oltenilor nu le ajunge o viaţă pentru a termina tot ce au de spus, nici nu-ncape vorbă să mai iau în considerare şi alte lucruri. Sunt un tip inteligent, creativ, sensibil - mă îndrăgostesc destul de repede dacă dau peste femeia potrivită şi îi rămân loial toată viaţa dacă primesc afecţiune şi îţelegere. Sunt perfecţionist – mereu caut să fiu cel mai bun, să fiu corect faţă mine şi ceilalţi, să nu îmi bat joc, dar mai presus de toate sunt un pervers incurabil – ador să domin femeia de lângă mine sau să mă las dominat, să fiu sclavul plăcerilor ei, să o înebunesc, s-o satisfac. Dau orice doar să o ştiu fericită dacă şi ea este la fel.

O nebunie de-a mea este să fac dragoste încă de la prima întânire, asta doar după ce vorbesc cu ea o perioadă şi ajung să ocunosc, să ne plăcem. Nu am renunţat niciodată la lucrul ăsta şi nici nu o să renunţ. Plec de la premisa că dacă considerăm că ne potrivim din punct de vedere al caracterelor şi îşi doreşte ceva serios oricum vom ajunge la pat, deci ce rost are să pierdem timpul aiurea? Plus că sunt atât de multe cupluri cărora le-a luat destul de mult timp până să ajungă în pat iar acolo nu s-au potrivit deloc, ăsta fiind unul dintre principalele motive de despărţire. Este destul de frustrant să te trezeşti dintr-o dată că persoana în care ai investit luni sau ani întregi de sentimente nu este ceea ce aşteptai în patul conjugal, nu te incită, se plictiseşte repede de tine sau făcând amândoi compromisuri să vă simţiţi folosiţi. Nu simţi nicio plăcere când pentru a nu pierde o relaţie eşti obligat să faci ceva ce nu te face să te simţi comod în pielea ta, de asemenea ce om normal se poate bucura ştiind că în acelaşi timp persoana pe care o iubeşte nu este în regulă? Unde e iubirea când începi să-ţi constrângi partenera să facă lucruri aiurea doar ca să rămâi lângă ea?

Sunt situaţii în care o încercare de potrivire forţată este nocivă:

-         doi amici care se înteleg foarte bine, fără a exista tensiune sexuală sau atracţie între ei caută să aibă o relaţie. (Îl percepi doar ca pe un amic, nu ca pe un posibil partener şi eşti mereu atrasă de alţii. Te vei simţi în permanenţă vinovată, tipul de soţie necredincioasă şi realizezi că aţi distrus o prietenie preţioasă. În caz că hotărâţi amândoi să vă despărţiţi şi se termină pe cale amiabilă râmânând prieteni buni, este posibil ca bărbatul viselor tale să nu înghită faptul că petreceţi mult timp împreună şi te destăinui fostului fiind  pusă să alegi între cei doi.)

-         să te arunci într-o relaţie, fără să te atragă persoana, singurul motiv fiind faptul că ai nevoie de bani sau că te obligă părinţii. (Există riscul să nu vă potriiţi şi este păcat să laşi în urmă copii care să se chinuie cu unul din părinţi. De asemenea vezi acea persoană doar ca pe un obiect, un mijloc prin care îţi atingi scopurile)

Atât sexul cât şi dragostea pot fi plăcute dacă sunt făcute cu persoana pe care o iubeşti şi care te atrage. Când iubeşti orbeşte eşti gata să faci orice pentru cel de lângă tine şi nimic nu ţi se va părea deplasat. Dacă unul este gata să dea totul în orice moment iar celălalt are reţineri şi caută spaţiu, îl dezgustă făcând cu silă, refuză des lucruri care pe ţi le doreşti sau caută să ridice tot mai multe bariere între voi aducând tot felul de motive stupide care nu au legătură doar cu relaţia dintre voi este un semn clar că nu vă potriviţi. De aceea în astfel de situaţii este corect să purtaţi o discuţie unde veţi căuta să atingeţi amândoi cât mai multe puncte care vă deranjeazâ în relaţia voastră, iar dacă în timp observi că nu ajungeţi la niciun rezultat şi că a fost în zadar, cel mai bine ar fi să renunţaţi acă nu vrei să vă trezeiţi după ani cu o căsnicie distrusă şi cu întrebarea “Cum şi de ce s-a ajuns aici?”. Motivul este destul de simplu: nepotrivirea, greşala fiind a ambilor parteneri şi nu doar a unuia singur.

Urăsc relaţiile aranjate de alţii sau pe cele unde trebuie să faci mereu compromisuri să fie bine, pentru că nu va fi bine deloc, celui care va face compromisuri îi va lipsi mereu acel ceva la care a renunţat şi vor apărea dezamăgiri.