Speranţa începe cu litera S,
e-o consoană la fel ca şi P,
ce-o urmează,
se ţine aproape şi E,
pentru ca e şi asta contează
iar dacă n-ar fi, s-ar ţine de mână cu R,
tot o consoană şi-ar fi prea multe,
dar noroc că printre ele sunt şi gemene,
căci A şi A seamănă
iar N şi Ţ, două siameze, fără să semene,
se vâră rapid lipite-ntre gemene.
Alergând în cele din urmă, ultimul A,
îşi caută sora sa geamănă.

Şi de-avusăşi pân-la final răbdare,
să-mbrăţişezi Speranţa pas cu pas,
poţi trece fără grijă prin orişice impas
şi-nfimă-ţi va părea orice-ncercare.