Sunt zile în care nu scriu pentru că ochii mei nu văd,
nu văd cerul deşi e la o aruncătură de băţ deasupra mea,
nu văd iarba deşi o simt mereu foşnind sub picioare,
nu văd oamenii deşi roiesc ca nişte furnici hiperactive.
Nu te văd pe tine pentru că prefer să-mi închid sufletul,
care se cicatrizează de durere,
se încheagă tăcut în suferinţă cu buze pecetluite.
- Se moare în jurul nostru...
Spune-mi!
Tu vezi?
- Nu...